Pericolul plasticului pentru sănătate

8,7 milioane de tone de deșeuri din plastic. Atât au generat statele lumii de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor s-a estimat că la sfârșitul acestui secol, aproximativ 30% din deșeuri vor ajunge pe fundul oceanelor iar 70% pe plaje.

Obișnuiesc să reciclez sticlele de plastic și recipientele produselor de igienă, însă de fiecare dată când am făcut-o m-am întrebat dacă într-adevăr plasticul pe care îl reciclez ajunge unde trebuie, sau dacă modul în care procedez aduce o contribuție benefică naturii și implicit sănătății noastre. De fapt, semnul de reciclare de pe sticlă nu înseamnă neapărat că aceasta poate fi reciclată. Pe lângă faptul că rămân pentru totdeauna în mediul înconjurător, ambalajele din plastic sau mestecatul jucăriilor pentru dentiție și a restul jucăriilor din plastic de către copii sunt legate de efecte adverse grave asupra sănătății, cum ar fi cancere, malformații congenitale, imunitate afectată, tulburări endocrine, efecte asupra dezvoltării și reproducerii, etc.

Reglementările guvernamentale au un rol esențial

Reciclarea plasticului este un sistem dictat de cererea pieței, de reglementările locale și de stabilirea prețurilor. Succesul acestui sistem depinde de toată lumea, de la proiectantul produsului, la cel care aruncă gunoiul, la colectorul de deșeuri, până la muncitorul din fabrica de reciclare. Guvernul joacă un rol foarte important în reciclarea plasticului. Într-o țară guvernată prost, sunt puține șanse ca acest proces de reciclare să funcționeze bine. Un bun exemplu este criza de gestionare a deșeurilor din Napoli, care a început încă din anii 80, iar în 2008, rapoartele afirmau că aceasta a fost cauzată cel puțin parțial de Camorra, puternica mafie din Campania, care a creat o afacere profitabilă din eliminarea deșeurilor municipale. Cu complicitatea companiilor industriale, metalele grele, deșeurile industriale, substanțele chimice și deșeurile menajere sunt frecvent amestecate împreună, apoi aruncate în apropierea drumurilor și arse pentru a evita detectarea, ceea ce duce la o poluare severă a solului și a aerului.

Expunerea copiilor la substanțe nocive

Cercetările bazate pe materiale plastice demonstrează natura lor dăunătoare pentru sănătatea umană în multe moduri directe sau indirecte. Pentru a crește flexibilitatea materialelor plastice ca PVC-ul, se adaugă substanțe folosite ca plastifianți, numite ftalați. PVC-ul este un material utilizat pe scară largă, inclusiv în jucării și alte produse pentru copii, cum ar fi cele pentru dinți și cele gonflabile. Ftalații migrează în aer, în alimente și oameni, afectând inclusiv bebelușii din pântecele mamelor.

Apa îmbuteliată în sticle PET nu trebuie ținută în soare deoarece substanțele toxice se transferă în lichid. Acest lucru nu este respectat, deoarece am văzut cum sunt ținute astfel de baxuri direct în soare în spatele marilor magazine.

Literatura bogată leagă mulți dintre ftalați cu o varietate de rezultate adverse, inclusiv creșterea adipozității și rezistența la insulină, scăderea nivelului de hormoni sexuali și alte consecințe pentru reproducerea umană și organism atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Sugarii și copiii în general pot fi deosebit de vulnerabili la efectele toxice ale ftalaților, având în vedere doza lor crescută pe unitatea de suprafață corporală și sistemul metabolic, endocrin și reproducător încă nedezvoltate.

Cum putem contribui la reducerea plasticului și a efectelor sale nocive asupra sănătății?

Există 2 tipuri de materiale plastice: termoset și termoplastic. Materialele termoplastice sunt materiale plastice care pot fi re-topite și re-formate în produse noi și, prin urmare, reciclate. Materialele plastice termoset, indiferent de câtă căldură este aplicată, nu pot fi topite în material nou și, prin urmare, nu pot fi reciclate. De exemplu, paharul de cafea de la Starbuck nu poate fi reciclat deoarece la exterior este din carton, iar în interior are o peliculă de plastic. Separarea celor două materiale este aproape imposibilă și costisitoare din punct de vedere atât financiar cât și al timpului. Cele mai ușor de reciclat sunt ambalajele alcătuite dintr-un singur material, cum sunt sticlele de apă 100% PET.

+Ambalajele de plastic ce conțin reziduuri de mâncare sau sunt murdare nu pot fi reciclate. În țările în care acest sistem al reciclării este foarte bine pus la punct, oamenii sunt obișnuiți să spele ambalajele de plastic înainte de a le recicla.

+Sticla și metalul pot fi reciclate la infinit, fără să piardă din calitatea și puritatea materialului. Plasticul a fost introdus în primul rând pentru că ușurința transportării și riscul foarte mic de a se sparge duc la profituri mult mai mari.

+Numărul din interiorul simbolului de reciclare diferențiază tipurile de plastic. Numărul 1 are cea mai mare valoare de reciclare. Numărul 7 poate fi orice și nu se știe dacă poate fi sau nu reciclat, pentru că nici măcar oamenii din industrie nu știu.

+Un filtru de apă sau o cană filtrantă pentru apă nu doar că elimină foarte multe deșeuri, dar te salvează în timp și de foarte multe cheltuieli și contribuie la sănătatea ta.

+Sacoșile pot fi refolosite. Cu toții avem o pungă cu pungi acasă.

+Multe obiecte pot fi înlocuite și surprinzător, nu avem nevoie de chiar atât de mult plastic. Pentru a susține asta, au început să apară magazine de tip zero risipă (ex-Magazin Zero Waste București).

În final, îți propun un exercițiu de imaginație. Dacă numărul oamenilor care fac schimbări în bine nu crește în următorii ani, s-ar putea să nu ne mai putem bucura de un concediu fără gunoaie pe munte sau pet-uri pe plajă. În plus, s-ar putea doar să ne transformăm în niște egoiști care își doresc să aibă copii fără să le lase nimic de care să se bucure în viitor.


Dacă ți-a plăcut acest articol, te invit să te abonezi la blog-ul meu, pentru alte informații legate de stil de viață și sănătate:

Surse:

https://www.libertatea.ro/stiri/oceanele-lumii-poluate-cu-aproape-26-000-de-tone-de-plastic-provenit-din-echipamentele-de-protectie-impotriva-covid-3825161

https://blog.nationalgeographic.org/2018/04/04/7-things-you-didnt-know-about-plastic-and-recycling/

https://en.wikipedia.org/wiki/Naples_waste_management_crisis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3299092/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s